Cuvintele ar fi trebuit sa insemne totul? Sa aline, să încălzească? Cred ca pot fi si paie care sa aprindă focul.

Uneori regret cuvintele, pentru ca ele nu sunt înțelese, pentru ca oamenilor nu le pasa. Nu știm nici macar noi cat de indiferenți suntem, cat cântăresc ele.

Cel mai ciudat in traseul cuvintelor este atunci când mi-aș dori sa le retrag. Da. Si asta pentru ca urăsc sa le zic când îmi e dor si sa le pierd dintr-o tacere sumbra.

Imi ardeau obrajii când mi-am dat seama cat de dor îmi era si cat de rău îmi paruse ca am zis-o. Îmi era dor de acel nimic care il aveam. 

Dar cuvintele se pierdusera, fara efect pentru a nu stiu cata oara. Era începutul sfarsitului.