Fiecare zi incepe destul de zdrunciana. Rutina e mai mult decat ceva ce face parte din viata noastra.

Mereu imi repet ca toate gesturile noastre care le facem in fiecare zi sunt sa ne complice viata iar momentele in care ne bucuram cu adevarat sunt putine.

Asa ca ziua incepe cu greu la mine si tot la fel se si termina, singurele momente de bucurie sunt cand sorb oamenii din priviri si pot sa visez cu ochii deschisi. Sunt curioasa, cati oameni mai gasesc lucruri in fiecare zi sa-i incante? Sa-mi pun si eu aceasi intrebare, iar raspunsul o sa-l caut in detalii.

Teoretic noi, invatam ca sa ajungem cineva in viata si sa ne putem permite toate lucrurile care nu le avem cand suntem mici si constatam ca sistemul ne impiedica oricum de a ne indeplinii acele vise. Ajungem sa lucram oriunde dar cu prea putine satisfactii. Nu ne bucuram pe deplin nici de o vacanta dar nici de un lucru mai mic. Pana la urma ciclul care-l urmam pare a fi mana unuia care e obsedat de manipulare. Nu vreau sa stiu cine e acela.

Azi vreau sa inchei ziua sperand ca zilele vor fi poate intr-o alta viata mai bune decat in asta.