Acum, primele saruturi se consuma in autobuz, nu mai sunt romantice in fata blocului, ca in filme. Chiar daca-mi ardeau obrajii, mai vroiam, parea asa de intens, si bun si era mai mult decat credeam ca va fi.
El a zis sa nu ne grabim, nu stiu la ce s-a referi dar eu ma gandeam deja mai departe.
Poate daca nu se mai pastrau saruturile de odinioara, el a vrut sa strice si primul sarut, nu l-a oferit si la cerut. Eu asteptam din partea lui, dar nu acolo, nu de fata cu toata lumea, ma simteam descoperita. Ma privea zicadu-mi “stiu ca poti”, iar eu ma blocasem si evitam sa-l privesc. Ma simteam si mai stangace decat inainte si mai rusinoasa.
Cei drept privindu-l in exces de cand venisem ma speriasem caci aveam sa obtin ce vreau si el avea dupa sa devina plictisior. Dar cand colo el oferea doar fragmente, doar bucati, imi oferea o tableta din ciocolata care o adoram.
Devenisem timida si totusi nu am vrut sa-mi pierd de tot curaj, el vroia sa-mi vada limitele, dar chiar ma luase prin surprindere zicandu-mi “atunci saruta-ma”. Ma simteam pierduta, iar tupeul meu de alta data disparuse, nu puteam sa o fac caci imi placea atat de mult si era precum nu as fi vrut sa stric ornamentul punand si eu o floricica.
L-am sarutat, buzele lui erau moi si carnoase si l-am muscat, in timp ce ma traceau fiorii, ma excitau si imi doream tot mai mult, doar 2 secunde si deja il dezbracasem din priviri.