Eram mandra si orgolioasa si nu as fi recunoscut ca mai am sentimente, le am adanc ingropate, vii, asa le-am pastrat.
Si uneori doare chiar daca nu le las sa ma faca sa ma gandesc la ele, uneori imi lipsesc imbratisarile, saruturile, sa facem dragoste, vorbele. Cate o data oamenii se gandesc la ce au avut inainte si a fost bun fata de ce au in prezent.
Pana la urma chiar daca doua persoane arata bine, nu intodeauna se potrivesc, la fel cu nici manusa nu ti se potriveste fix pe mana, ori e prea mare ori prea mica.
Dar cand prezentul e gol, ai vrea sa ai ceva ce mai demult nu pretuiai, iubirea. Cand sarbatorile se apropie, cand oameni se casatoresc, te gandesti oare alesul tau unde este?
Chiar exista un ales?
Uneori credeam ca cel de langa mine e problema, dar de fapt mi-am dat seama ca eu eram, poate ceream prea mult, poate ca nu mai primeam ce aveam, poate as fi vrut sa schimb unele lucruri. In momente ca astea cred ca eu am fost in cea mai mare parte de vina.
Mi-e dor de el, chiar daca distanta a fost mereu contra noastra, mi-e dor de glumele lui, de viata care si-o dorea fara vaicareli, chiar daca inevitabilul era si in viata lui, uneori imi lipseste si simpla prezenta in camera, glasul.
Apreciem mai mult o persoana dupa ce nu o mai avem in viata, asta pentru ca ne lipseste aceea pauza din monotonie.
Cand ziceam a face dragoste, ma gandeam ca aceasta chiar izovreste din iubire.
Stiti, uneori e bine sa spui ce simti chiar daca nu primesti acelas raspuns inapoi, uneori e bine sa stii ca ai zis-o, chiar daca doare adevarul.
Imi era dor de momentele de singuratate, acum mi-e dor sa fie acel cineva cu mine si urasc acum poate si nu o s-o mai simt niciodata, toate momentele in care am simtit ca ceva nu e bine si stiu ca gresesc, acum poate-mi par copilari, dar in realitate nu sunt.
Da, am vrut sa pastrez ce era frumos in inima mea si chiar daca am refuzat sa-i vorbesc, l-am iubit incontinuare.