Nu am chef sa invat. Imi zic uneori unde e ambitia?
Poate ca inainte nu intelegeam de ce unii copii au renuntat la scoala sa munceasca, viata i-a impins.
Nici nu mi-am inteles prietena cand s-a mutat, si am judecat-o. Toti o facem, caci nu ne aflam in situatia aia. Ce stupida am fost uneori.
E asa ciudat cand cresti si vezi viata cu alti ochi, e ciudat cand constientizezi unele lucruri care pana mai demult nu o faceai si e si mai ciudat cand privesti alti adolescenti cum isi mainifesta apucarile si ti se pare asa de stupid si te gandesti ca si tu o faceai.
Probabil ca o sa sar de la un subiect la altu, caci asa imi sta in fire.
Multi imi zic unde iti e optimismul si de ce nu sunt o optimista? Eu mereu le raspund ca sunt o pesimista, dar pesimista inseamna doar un optimist bine informat.
As vrea sa fiu ca mama, o luptatoare, poate ca sunt in sina mea, dar mereu cad, mereu caut sa ma ridic cu disperare si o fac de fiecare data cand nu sunt acasa.
Imi urasc casa. Imi urasc fratii si nu am stiut mult timp ce e aia ura. Nu e o ura copilaroasa, ca el a luat o ciocolata si eu o bomboana. Am trecut de mult de fazele alea.
Imi doresc sa plec din casa, cred ca ar fi mai bine, as avea un viitor, dar nu din cauza mamei cum zice fratimiu.
De ce de fiecare data am scris ca sunt ca un strain in casa, pentru ca fratii mei m-au facut sa ma simt asa.
Si ii urasc din tot sufletul, caci muncesc si ma duc si la facultate, altfel puteam doar sa ma duc la facultate si sa mi-o plateasca mama nu eu si sa nu mai fiu nevoita sa platesc facturi. Nenorocite de facturi.
In timp ce ei stau. Ce exemplu, cea mai mica dintre frati sa muncesc.
Ceea ce m-a facut sa scriu a fost faza de azi, caci iar nu e nimeni cu care sa vorbesc si sa aud minciuna aia nevinovata, intodeauna.
Ieri am avut nefericitul caz sa faca un scurt circuit niste fire, si am ramas fara curent pe prize. A zis fratimiu ca repara el, stiam ca nu aduce nimic bun daca face asta si nici nu vroiam sa interactionez cu el, dar in casa cine cu cine poate sa o faca?
Nu a reusit seara sa faca, asa ca dimineata am fost la magazin am luat banda izolatoare si a facut. Motiv si pretext pentru el, sa-i iau o surubelnita subtire si sa faca si prizele si sa-i iau si lui recompensa un pachet de tigari si ness.
I-am zis ca nu-i iau, ca nu vroiam sa schimb banii pentru un pachet de tigari si ness-ul lui. Cand am ajuns acasa m-a intrebat daca am luat si i-am zis ca nu la care el imi zice ca daca il chemam pe vecinu care se ocupa cu reparatul, imi lua mai mult, asa cu tigarile lui si nessu’ venea mai ieftin.
Obiceiul lui firesc de a insista si i-am zis ca daca nu ma injura ii luam, asa nu ii iau nimic. Motiv pentru care a zis sa repare vecinu prizele.
Dupa sa ma ia de proasta, cum a facut-o si ultima data si a pus atatea paie pe foc, de am dormit in straini de frica sa vin acasa, am dormit o luna de zile pe unde am putut.
Asa ca casa mea nu mai e aici, nu simt ca am o casa unde sa vin cu drag si sa ma cuibaresc.
Am lasat orgoliu pentru el si m-a calcat in picioare, daca nu pentru frati, macar pentru straini sa las orgoliu, caci mult de pierdut pe urma unui strain nu am.
Si cum sa fiu optimista, cand totul e din ce in ce mai greu?
Eu nu am frati!