Daca pana mai devreme mi-am ascuns gandurile de mine, ele erau acolo gata sa rabufneasca si sa se intinda si nu doar ele, ci problemele cu tot cu ganduri.  Unde doamne iarta-ma ar trebui sa cer ajutor? De ce, de ce , de ce, de ce si iar de ce? Cam astea ar fi mereu de ce?

Niciodata nu am stiut sa-mi scriu problemele pe o foaie publica, am stiut doar sa le ascund sau sa le zic celor dragi mie, dar acum nu mai pot sa le zic nici lor.  Simt cum lumea se prabuseste si eu cu ea si nu reusesc sa fac nimic.NIMIC. Sunt suparata si nervoasa si as vrea sa plang, sa plangggggggggggg. De ce nu ma aude D-zeu?

Doamne cat as vrea sa plang pt un baiat acu si sa nu o fac din adevaratele motive care conteaza. Doamne si cat ma urasc ca nu fac nimic si cand incerc dau doar de ziduri.

Vreau pe cineva sa ma tina in brate si sa-i plang pe umar, sa ma mangaie si sa-mi zica ca totul va fi bine….